Îndrăzniți să fiți credincioși

Trăim într-o lume care pune valoare pe confort. Țelul pare să fie să nu mănânci nici prea mult nici prea puțin.

Prețuim acea săptămână de muncă de doar 40 de ore (cu excepția francezilor care o văd un pic prea excesivă chiar și pe aceasta). Restul timpului nostru atunci când munca se termină îl vedem ca „timp pentru mine” care să fie folosit pentru propria plăcere. Ne iubim hobby-urile, distracția, sportul (jucând dacă suntem tineri, privind dacă nu mai suntem atât de tineri), și, dacă nu ai deja un televizor cu ecran mare, cu siguranță acesta e pe lista de „trebuie să cumpăr”.

Citește în continuare „Îndrăzniți să fiți credincioși” →

Uneori

Uneori suntem nevoiti sa acceptam realitatea…uneori ne gandim sa facem compromisuri…dar de cele mai multe ori simti nevoia sa evadezi…si acea evadare nu poate fi decat una buna sau rea… de multe ori in acea slabiciune a ta isi gaseste un loc altcineva…poate este bine sau poate este rau…deci…cand simti ca iti vine sa o iei razna si ceva iti iese in cale…poti garanta ca gasesti ce vrei? sau situatia este aceiasi dar tu schimbi peisajul…?

Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului, sărbători legale

Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului ar putea deveni sărbători legale, potrivit unui proiect de lege întocmit pe baza unei iniţiative cetăţeneşti care prevede instituirea zilei de 5 mai ca Ziua Bărbatului şi declararea celor două date drept sărbători legale.
Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului ar putea deveni sărbători legale
În expunerea de motive a iniţiativei publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 217/ 21.III.2008, se arată că, deşi femeia şi bărbatul sunt consideraţi egali, este „curios” faptul că numai femeia are o zi dedicată ei, nu şi bărbatul.
Mai mult, se precizează că, dacă Ziua Femeii este şi ziua mamei, Ziua Bărbatului va fi şi ziua tatălui. Pentru această sărbătoare este propusă ziua de 5 mai, care ar urma să fie şi una liberă. „(…) studii şi statistici internaţionale atestă faptul că românii au cea mai accentuată stare de stres din Europa. Un popor stresat poate deveni, în timp, neproductiv. Introducerea a două sărbători legale ar putea avea un efect benefic pe termen lung: ziua liberă ar asigura un moment binevenit de respiro, pe deplin legitimat, în urma căruia cu toţii am reveni mai motivaţi la activităţile obişnuite”, se arată în expunerea de motive.
În plus, iniţiatorii spun că „România are cele mai puţine sărbători legale din întreaga Uniune Europeană: doar opt zile pe an”. „Slovenia are 18, Slovacia 15, Bulgaria 13, Polonia 12, Austria 15, Malta 14, Franţa 11 etc.”. „Instituirea în premieră în România a unei Zile a Bărbatului, cât şi refacerea în sărbătoare a unităţii primordiale a omului, prin dubla sărbătorire a femeii şi a bărbatului, vor fi un câştig istoric şi de imagine pentru ţara noastră”, mai susţin iniţiatorii proiectului.
Potrivit propunerii legislative depuse spre dezbatere Parlamentului României, zilele de 8 martie (Ziua Femeii) şi 5 mai (Ziua Bărbatului) vor fi declarate zile libere.
Pentru depunerea iniţiativei legislative s-a format un Comitet de iniţiativă în condiţiile art. 74 din Constituţia României şi potrivit Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Toţi cei 10 membri ai Comitetului de iniţiativă sunt domiciliaţi în Bucureşti.

Singurul sat cu formă rotundă din România

O aşezare întemeiată în secolul al XVIII-lea este singurul sat cu formă rotundă din România. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii.

Casele din sat Şarlota (cunoscut şi ca Charlottenburg) sunt dispuse pe un cerc cu diametrul de 210 metri. În interiorul cercului găsim un imens spaţiu verde şi o serie de clădiri importante pentru comunitate, de exemplu biserica din sat.

Meşterul pantofar Johann Caspar Steube descria, într-una dintre scrisorile sale, această aşezare de şvabi din Banat.

„Acest sat este singurul sub forma circulară (chorographie). În mijlocul satului se găseşte o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găseşte o plantaţie de duzi în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajdul şi sură. Apoi urmează grădină unde se găseşte plantată vită de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca alta, şi nici cu un picior mai distanţată una faţă de alta, având un stil foarte frumos simetric; la fel şi cele patru intrări în sat – au aceasi distanţă una faţă de alta”, scria Caspar Steube.

Membrii Casei Regale a României obişnuiau să vâneze, odinioară, în pădurile şi câmpurile din apropiere de Şarlota. Satul a avut cel mai mare număr de locuitori în 1880, când trăiau aici 300 de oameni. În prezent, potrivit site-ului: voceatimisului.ro, satul mai este locuit de aproximativ 100 de oameni, dintre care doar doi sunt şvabi.

Gaură uriaşă, descoperită în primul strat atmosferic

Oamenii de ştiinţă germani au descoperit o gaură uriaşă în troposferă, numită adesea cel mai important strat atmosferic, în timpul unei cercetări menite să identifice cauzele care determină rata crescută de subţiere a stratului de ozon. Potrivit cercetătorilor, gaura aflată deasupra regiunii tropicale a oceanului Pacific lasă gazele nocive să ajungă în stratosferă, contribuind astfel la distrugerea stratului de ozon de la poli.

Troposfera, primul şi cel mai jos strat al atmosferei, conţine aproximativ 80% din masa atmosferei şi 99% din aerosolii şi vaporii de apă. Este populată, de asemenea, cu radicali hridoxili, numiţi şi „detergenţii atmosferei” pentru că, intrând în contact cu gazele poluante, acestea devin solubile şi ulterior sunt eliminate din troposferă prin intermediul ploilor. Pentru că se află chiar înainte de stratosferă (stratul atmosferic ce conţine pătura de ozon, care ne protejează de radiaţiile nocive), troposfera are şi rolul de a o proteja pe aceasta de acţiunea anumitor poluanţi.

În condiţiile în care oamenii de ştiinţă au observat recent că ozonul este distrus la o rată mult mai mare decât se aşteptau, cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener din Germania au decis să trimită în troposferă, deasupra Pacificului tropical, baloane meteorologice, pentru o cercetare mai atentă. Astfel au descoperit că acolo există o gaură ce se întinde pe mii de kilometri pătraţi, care le permite chimicalelor să ajungă la stratosferă şi să distrugă stratul de ozon în zona respectivă, dar şi să circule şi să se acumuzele în regiunile polare, unde deja pătura de ozon este afectată, relatează news.yahoo.com.

Cercetătorii spun că gaura din troposferă ar fi apărut din cauza concentraţiei scăzute de ozon din regiunea respectivă (în troposferă ozonul se formează fie cu ajutorul substanţelor organice eliberate de copaci, fie de pe urma emisiilor din arderea combustibililor fosili). „Detergenţii atmosferici” se formează în urma unor reacţii chimice cu ozonul, deci în lipsa acestuia ar fi apărut gaura.

Potrivit cercetătorului Markus Rex, de la Insitutul Alfred Wegener, pe lângă gazele care distrug ozonul, prin gaura din troposferă pătrund şi compuși ai sulfului. Aceştia tind să creeze un efect de răcire a Pământului, în condiţiile în care reflectă energia solară înapoi în spaţiu. Cercetătorul subliniază că acest efect nu trebuie văzut ca aducând vreun beneficiu planetei noastre.

 

Cea mai frumoasă casă din chirpici.

Doi soţi în căutarea unei vieţi mai apropiate de natură au construit o casă superbă, din chirpici, aproape de Bucureşti.

Brânduşa şi soţul ei, Doru, au locuit într-o vilă modernă, dar au simţit nevoia de o schimbare. Pe Brânduşa au inspirat-o vorbele marelui sculptor Constantin Brâncuşi, care spunea că „simplitatea nu este un scop în sine, dar ajungi la ea fără să vrei pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor”.

be4b0680-c088-11e3-a433-1bfd64eb189d_ciolpani-1 Aceste vorbe au determinat-o pe Brânduşa să îşi schimbe şi meseria, aşa că a dat munca în finanţe pe peisagistică.

Când s-au hotărât să îşi construiască o casă naturală, Brânduşa, soţul şi copiii lor, trei la număr, s-au mutat într-un cort, pe terenul cumpărat. I-a prins sezonul rece şi copiii au răcit, dar au continuat să lucreze şi aşa a apărut „casa Brânduşa”, o casă-bijuterie din Ciolpani, judeţul Ilfov.

„Materializarea casei Brândușa a fost un drum de autocunoaștere în care am reușit să mă descopăr și astfel să mă valorizez în mod autentic. Mi-am dat voie să visez, să mă joc cu formele, materialele și culorile, să fiu din nou copil, de fapt, poate chiar pentru prima dată copil. Așa s-a născut casa, din bucuria de viață împărtășită cu bărbatul inimii mele și cu copiii noștri”, spune Brânduşa, într-un articol publicat pe blogul de casă şi grădină adelaparvu.com.

Suprafaţa construită a casei de formă pătrată este de 81 de metri pătraţi (fiecare latură a casei are 9 metri lungime). O terasă generoasă, de 34 de metri pătraţi, se află în spatele casei, orientată spre grădina de legume şi anexe.

Cei trei copii (cu vârste de nouă, șapte și cinci ani) au unul dintre cele două dormitoare. Elena și Doru au un dormitor în care au găsit loc și pentru o masă de birou. În centrul casei e un hol de jur împrejurul căruia se deschid toate încăperile, adică pe lângă cele două dormitoare mai este o baie, o cămară și zona de zi cu bucătărie deschisă și sufragerie. Deși de afară nu îţi dai seama, casa are și un pod, locul preferat de lectură și joacă a celor mici.