O să ajungem să le povestim copiilor noștri așa:
„S-a întâmplat treptat, sub ochii noștri, dar niciunuia dintre noi nu îi venea să creadă că se întâmplă. Când ne-am trezit, era deja prea târziu, prea riscant să mai vorbești.
Când încă s-ar mai fi putut face ceva, mai toți oamenii oarecum publici, cu ceva recunoaștere sau carismă socială au tăcut, și-au văzut de bula lor, de interesele lor de „nesupărare” a publicului, președintele țării a dat doar mesaje de informare pe

