Postare pentru blogul lui: Carmen
Locuitorii oraşului Avrig din judeţul Sibiu, care şi-au plătit taxele şi impozitele şi au loc de veci închiriat în cimitirul local, pot beneficia de serviciile portalului on-line cimitirulavrig.ro. Acesta le va oferi, în curând, utilizatorilor posibilitatea să vadă imagini, în delaliu, cu propriul loc de veci, să facă plăţi sau să citească regulamentul de organizare a cimitirului.
„Chiar zilele astea am am filmat cimitirul de sus, cu drona, pentru a avea niște imagini frumoase, cu soare. Deocamdată, site-ul e încă în construcție, iar când totul va fi finalizat, utilizatorii își vor putea vedea crucile, mormântul, florile, zona, vor putea vedea imagini frumoase filmate de sus”, a declarat Ilie Stoica, directorul firmei care se ocupă cu administrarea cimitirului, citat de turnulsfatului.ro.
Potrivit fostului senator, în curând, utilizatori vor putea plăti chiria pentru locul de veci de acasă. „Intenția noastră este să facilităm și plățile on-line, direct de pe site”, a precizat Stoica. Deocamdată însă pe site sunt postate doar regulamentul de organizare al cimitirului și lista de prețuri. Preluarea în concesiune pe 25 de ani a unui loc de veci în Avrig costă între 400 și 700 de lei, iar taxa anuală de întreținere este de 25 de lei.
Primul cimitir cu pagină de internet din România a fost deschis în 2004, lângă București – „Cimitirul Sfinții Mihail și Gavril”. Acesta are deja un sistem de supraveghere și monitorizare video, motiv pentru care administratorul cimitirului din Avrig îşi doreşte, la rândul său, să poată monta camere video pe viitor.
Fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a scris în cartea sa, „Uniunea Social Liberală – Ideea care l-a îngenuncheat pe Băsescu Traian”, că liderii USL au fost „speriați și timorați” în fața lui Băsescu și a criticilor care au venit de la Bruxelles, în momentul referendumului din 2012 pentru suspendarea președintelui, potrivit stiripesurse.ro.
„Aşadar, calculând costurile şi beneficiile suspendării din 2012, am convingerea că USL a ieşit câştigată, şi-a asigurat o zestre electorală decisivă.
Pentru a înţelege mai uşor ce a însemnat suspendarea pentru viitorul electoral al Uniunii este suficient să ne imaginăm cum ar fi fost ca în intervalul iulie–noiembrie 2012, în loc să se discute despre suspendarea şi ilegitimitatea unui preşedinte demis de 90% dintre propriii cetăţeni, să se dezbată despre coabitarea USL cu Traian Băsescu, despre neîndeplinirea promisiunii de a creşte pensiile şi salariile la nivelul atins anterior reducerilor din 2010, despre neînţelegerile dintre PSD şi PNL sau despre inerentele repartizări de funcţii în administraţia publică centrală şi locală. Toate acestea asezonate cu câteva dosare pentru doi, trei lideri USL.
E greu să evaluezi exact o realitate ipotetică, dar eu cred că, într-un asemenea scenariu, în loc de 70%, USL s-ar fi zbătut foarte mult pentru a obţine 50%. Şi am dubii reale că ar fi reuşit.
În concluzie, am convingerea că USL a câştigat politic semnificativ după suspendare. În schimb, cred că România a pierdut ca urmare a eşecului demiterii”, spune Voiculescu în cartea sa.
Un articol apărut în presa britanică anunță că Branul își caută cumpărător. Castelul este scos la vânzare prin intermediul unei firme americane de avocatură.
„Dacă cineva vine cu o ofertă rezonabilă, ne vom uita la cine vine cu această ofertă, care este propunerea, iar apoi o vom analiza“, a declarat Mark Meyer, reprezentantul companiei de avocatură, potrivit The Telegraph.
Castelul lui Dracula este scos la vânzare în contextul în care, recent, Guvernului României i s-a propus să îl cumpere pentru suma de 85 de milioane de dolari, dar Executivul nu a luat în considerare oferta.
Branul a ajuns să își caute cumpărător după ce în urmă cu opt ani, Dominic de Habsburg l-a recuperat în urma retrocedării. El a semnat atunci, împreună cu ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, un acord de administrare a Castelului, care prevedea că acesta va rămâne muzeu, trei ani.
În același an, respectiv în decembrie 2006, proprietarul a făcut o ofertă de vânzare a Castelului, solicitând Consiliului Judeţean Braşov suma de 60 de milioane de euro. Ministerul Culturii şi Cultelor s-a opus însă, susținând că suma este foarte mare.
Castelul Bran este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale României, anul trecut fiind vizitat de 540.000 de persoane.
Compania ce produce ţigările Kent a înregistrat anul trecut un profit net de 90 de milioane de euro, în ușoară creștere față de anul anterior.
Repartizat pe numărul de angajați, respectiv 300 de persoane cât are British American Tobacco (BAT), ar rezulta că fiecare dintre aceștia a generat un profit net de 300.000 de euro, potrivit zf.ro.
Tot anul trecut, American Tobacco (BAT) a înregistrat o cifră de afaceri de 1,56 miliarde de euro, în creştere cu aproape 6% faţă de 2012.
În România, compania se află în topul celor mai mari exportatori din economie, în 2013 poziţionându-se pe locul 77 în acest clasament şi pe locul 44 în topul importatorilor.
Companiile se feresc să-i angajeze pe cei care au absolvit instituții de învătământ în străinătate, suspectându-i de pretenții materiale foarte mari. Aceasta este doar una dintre concluziile unui studiu realizat la începutul lui martie 2014, de către Institutul Pro Diaspora Română, în rândul mai multor persoane care au studiat în străinătate și s-au întors în România.
Potrivit acestora, posesori de diplome eliberate de instituții de învățământ superior din străinătate sunt suspectați de pretenții materiale foarte mari și prin urmare nu sunt foarte căutați în rândul angajatorilor, fie că este vorba despre sistemul public sau privat.
Cei care doresc să se angajeze la Stat, în special în instituții de învățământ superior sau de cercetare, au de înfruntat corupția și reticența celor care iau deciziile.
“Față de un absolvent de studii în străinătate revenit în România, reacția multora din sistemul autohton de învățământ superior este ‘cea a lui Achim Moromete: Are școală dar n-are școala vieții’ ”, susține un respondent participant la cercetare.
Același respondent a adăugat că în România nu contează ce așteptări au cei care studiază în străinătate.
“Contează că, în România, instituțiile publice n-au nevoie de ei, iar rezultatele lor educaționale sunt puse, în cel mai bun caz, în aceeași grilă cu un doctorat la o universitate obscură din România”, susține același respondent.
Datele studiului mai arată că cei care au reușit să își găsească rapid un loc de muncă la întoarcerea în România sunt în general cei care erau angajați înainte de a pleca la studii în străinătate și care au păstrat relațiile profesionale și sociale cu foștii colegi.
La revenirea în țară, pe postul de pe care plecaseră, anii lungi de studiu le-au permis cel mult o promovare subiectivă, de statut, nicidecum una concretă, materializată printr-o creștere salarială sau printr-o promovare pe scara ierarhică profesională.
Totodată, procesul de echivalare a diplomelor obținute în străinătate rămâne netransparent și durează nejustificat de mult.
“Multe specializări obținute în străinătate continuă să surprindă Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), prin lipsa de corespondent în sistemul de educație superioară românesc. Echivalarea devine astfel o muncă de creație, nu aplicarea unei proceduri standard”, mai reiese din aceeași cercetare.
De asemenea, remunerația absolvenților români de studii în străinătate este mai consistentă în mediul privat și în ONG-uri.
Bugetarii, în special angajații din sistemul de educație și cercetare românesc, rămân “Cenușăreasa grilelor salariale propuse de stat”.
Ei sunt astfel nevoiți să își completeze veniturile fie având al doilea loc de muncă, fie prin finanțări pe care le obțin din surse externe pentru diverse proiecte de cercetare.