Ce-i așteaptă pe tinerii cu studii în străinătate când se întorc în România

Companiile se feresc să-i angajeze pe cei care au absolvit instituții de învătământ în străinătate, suspectându-i de pretenții materiale foarte mari. Aceasta este doar una dintre concluziile unui studiu realizat la începutul lui martie 2014, de către Institutul Pro Diaspora Română, în rândul mai multor persoane care au studiat în străinătate și s-au întors în România.

Potrivit acestora, posesori de diplome eliberate de instituții de învățământ superior din străinătate sunt suspectați de pretenții materiale foarte mari și prin urmare nu sunt foarte căutați în rândul angajatorilor, fie că este vorba despre sistemul public sau privat.

Cei care doresc să se angajeze la Stat, în special în instituții de învățământ superior sau de cercetare, au de înfruntat corupția și reticența celor care iau deciziile.

“Față de un absolvent de studii în străinătate revenit în România, reacția multora din sistemul autohton de învățământ superior este ‘cea a lui Achim Moromete: Are școală dar n-are școala vieții’ ”, susține un respondent participant la cercetare.

Același respondent a adăugat că în România nu contează ce așteptări au cei care studiază în străinătate.

“Contează că, în România, instituțiile publice n-au nevoie de ei, iar rezultatele lor educaționale sunt puse, în cel mai bun caz, în aceeași grilă cu un doctorat la o universitate obscură din România”, susține același respondent.

Datele studiului mai arată că cei care au reușit să își găsească rapid un loc de muncă la întoarcerea în România sunt în general cei care erau angajați înainte de a pleca la studii în străinătate și care au păstrat relațiile profesionale și sociale cu foștii colegi.

La revenirea în țară, pe postul de pe care plecaseră, anii lungi de studiu le-au permis cel mult o promovare subiectivă, de statut, nicidecum una concretă, materializată printr-o creștere salarială sau printr-o promovare pe scara ierarhică profesională.

Totodată, procesul de echivalare a diplomelor obținute în străinătate rămâne netransparent și durează nejustificat de mult.

“Multe specializări obținute în străinătate continuă să surprindă Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), prin lipsa de corespondent în sistemul de educație superioară românesc. Echivalarea devine astfel o muncă de creație, nu aplicarea unei proceduri standard”, mai reiese din aceeași cercetare.

De asemenea, remunerația absolvenților români de studii în străinătate este mai consistentă în mediul privat și în ONG-uri.
Bugetarii, în special angajații din sistemul de educație și cercetare românesc, rămân “Cenușăreasa grilelor salariale propuse de stat”.

Ei sunt astfel nevoiți să își completeze veniturile fie având al doilea loc de muncă, fie prin finanțări pe care le obțin din surse externe pentru diverse proiecte de cercetare.

 

Reclame

Spune ceva:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s