Persoanele care au acest complex al salvatorului simt nevoia de a-i salva pe alții, de a-i ajuta chiar și atunci când aceștia nu au nevoie sau nu solicită ajutorul. Ei au nevoie ca alții să aibă nevoie de ei. Acest lucru poate fi maniera prin care ei se simt valoroși, utili, demni de a fi iubiți; o manieră prin care caută să își umple un gol interior, să obțină aprobarea, validarea și aprecierea celor din jur.

Însă pare că nimeni nu poate să îi salveze pe Salvatori de propriile insecurități, nimeni nu poate să le ofere ce au nevoie, să le satisfacă nevoile emoționale. În ciuda eforturilor și sacrificiilor pe care Salvatorul le face pentru cei din jur, recompensa nu este niciodată suficientă, pentru că nimeni în afară de sine însuși nu poate să îi ofere acea iubire, acea validare, acea acceptare de care are nevoie.