Exista un plan de rupere a Romaniei? Articol publicat de Chris Terhes

Ma uit de departe la ceea ce se intampla in Romania iar pe zi ce trece mi se intareste convingerea ca avem in desfasurare un plan pentru ruperea Romaniei, plan in care multi lideri romani – fie din tradare, fie din prostie – sunt manipulati si folositi impotriva interesului Romaniei.

Am mai spus public despre acest plan, si o fac din nou acum, ca sa ramana „on the record” si aici, mai ales in contextul refuzului lui Iohannis de a respecta o decizie a CCR si a recentei reactii a ministrului transporturilor care a spus ca va renunta la proiectul pentru autostrada Comarnic-Brasov.

Comarnic-Brasov e segmentul acela de autostrada despre care Coldea i-a spus lui Ponta ca daca porneste va fi decapat. Si a fost.

Tot pe segmentul acesta de autostrada, la cateva zile dupa ce Mircea Cosma, presedintele Consiliului Judetean Prahova (tatal lui Vlad Cosma cu inregistrarile de la DNA Ploiesti), a semnat certificatul de urbanism, a fost luat de DNA. Sebastian Ghita il atentionase sa stea pe curul lui si sa nu semneze nimic pe subiectul Comarnic-Brasov, dar omul s-a incapatanat si a fost inhatat de DNA prin ati vazut ce mijloace.

Lipsa infrastructurii de transport face un stat sa fie slab, in timp ce prezenta ei intareste statul. Asta se stie de la romani, si exemplul e Dacia, unde romanii au construit in primii 10 ani de la cucerire 4,000 km de drum.

Dar sa revin.

Sunt in SUA de 16 ani iar in decursul timpul am participat la multe intalniri pe subiecte ce tin de Romania.

Sa fi fost cu vreo 14 ani in urma, intr-una dintre acele intalniri am auzit vorbindu-se pentru prima data, mai mult ipotetic, despre ruperea Romaniei.

Teoria era ca „Europa isi va lua inapoi ce-i al ei”. „Adica”, zic eu.

„Pai Euroa se termina unde se termina stilul gotic”, mi s-a spus.

„Si unde se termina?”, spun eu.

„La Brasov”, mi s-a spus. „Cea mai estica biserica in stil gotic e Biserica Neagra din Brasov.”

Pe moment mi-a venit in cap teoria lui Huntington, cu ciocnirea civilizatiilor, dar imi spun: man, nu se poate, omul bate campii, Romania se va integra in UE, va fi democratie, stat de drept, cum sa se intampla asa ceva.

„Pentru realizarea acestui scop vor trebui distruse partidele istorice nationale (PNTCD si PNL) iar Biserica Greco-Catolica sa nu fie repusa in drepturi, in felul acesta rupandu-se legatura cu trecut ante-comunist, iar clasa politica actuala sa fie discreditata astfel incat oamenii sa nu mai aiba incredere in cei care-i condus in prezent. Cand ai rupt legatura cu trecutul si nu mai ai repere in prezent, nu mai ai nici viitor, iar in cazul unui stat e doar o chestiune de timp pana ce va face implozie”, mi-a spus persoana.

„Cum?”, zic eu, „pai unirea…” si am incercat sa o dau cu chestiuni istorice.

Cu ce mi-a spus despre unire voi scrie intr-o postare separata.

Desi la momentul respectiv asemenea afirmatii mi se pareau pur si simplu fabulatii, undeva „in the back of my mind” m-am tot gandit la ce mi-a spus persoana respectiva.

Dupa ce a iesit Basescu presedinte in iarna lui 2004 primul semn pe care l-am vazut cu privire la planul de mai sus de distrugere a partidelor istorice a fost cu PNTCD.

Presedinte al PNTCD la acea vreme era Gheorghe Ciuhandu, primar al Timisoarei, care dupa ce a luat un scor mic la alegerile prezidentiale din 2004 a spus ca solutia relansarii partidului este sa-si schimbe numele in PPCD (Partidul Popular Crestin Democrat).

Am fost o mana de romani-americani care ne-am opus in instanta schimbarii numelui partidului (ne gasiti numele in documentul privind PNTCD de la Tribunalul Bucuresti), actiune pe care am reusit sa o blocam, motiv pentru care numele partidului a ramas neschimbat pana azi.

Au urmat apoi o serie de schisme in PNTCD, unde fiecare se considera taranist „mai autentic” decat celalalt, cu rezultatul asupra partidului pe care il cunoasteti.

S-a trecut apoi cu operatiunea la PNL.

Unirea PDL-ului cu PNL a fost impusa de Daul, presedintele Partidului Popular European.

Popularii europeni (nemtii) aveau nevoie de voturi in Parlamentul European si nu se puteau crampona de mizilicurile din Romania.

Asa, unul cate unul de la varful PNL si PDL a fost eliminat, cu efectul asupra PNL pe care-l vedeti azi, cand partidul merge din rau in mai rau. Deja tot mai multi spun ca PNL va avea soarta PNTCD.

Paralel cu actiunea de discreditare a partidelor istorice vine actiunea DNA din ultimii ani, de cand a venit Kovesi la conducerea institutiei, prin care toata clasa politica romaneasca a fost compromisa atat pe plan intern cat si extern.

S-a ajuns azi ca romanii sa-si huleasca proprii alesi dar sa-i ridice in slavi pe cei nealesi din institutiile de represiune.

Tot ce am scris mai sus, luat individual, ar parea accidental, si poate nu le-as fi scris daca nu era actiunea lui Iohannis de a refuza sa puna in aplicare o decizie a CCR.

Daca va uitati in Constitutie veti vedea ca acel asa numit „conflict constitutional” nu este intre puteri (judecatoreasca, legislativa si executiva) ci intre „autoritati”, care sunt enumerate in Titlul III din Constitutie.

Instantele, CSM, Ministerul Public, Presedintele, Senatul, Camera Deputatilor, Guvernul, ministerele – ca parte a autoritatii publice centrale – pot fi oricand implicate intr-un conflict constitutional.

Dar la autoritati publice mai sunt incluse si cele locale, adica consiliile judetene si cele locale.

Sa presupunem ca un consiliu local convoaca referendum si isi declara autonomia ori independenta fata de statul roman.

Aici va interveni Presedintele Romaniei care, conform art. 80 alin. (1) din Constitutie, „este garantul independenţei naţionale, al UNITATII şi al INTEGRITATII teritoriale a ţării”.

Un atare referendum va fi contestat la CCR, care va decide ca e invalid si va emite o decizie in acest sens.

Acum va intreb: cu ce putere si drept isi va mai putea exercita Presedintele autoritatea asupra acelei regiuni a Romaniei care va fi in afara Constitutiei, cand el insusi se sterge pe picioare cu Constitutia?

Ca e din tradare, prostie sau santaj nu stiu, insa actiunea lui Iohannis de a desconsidera decizia CCR privind revocarea lui Kovesi va avea efect devastator asupra statului roman.

Las astea scrise aici, ca sa nu se spuna ca nu am zis. M-as bucura sa n-am dreptate.

sursa: Chris Terhes