Rigiditatea sistemului educational

Mi-a scris o mamica despre incercarea ei de a convinge conducerea scolii sa accepte „gratis” bancutele construite de ea, adaptabile la asezarea in semicerc, pentru clasa fetitei ei de 6 ani. Desigur, a starnit reticente, refuzuri, incordari si temeri de-a „iesi din rand”.

Iarasi, un exemplu de rigiditate gratuita a sistemului si prostie administrativa a scolilor.

Una dintre cele mai teribile surse de ingradire a invatarii este insasi banca scolara sau pupitrul. Granitele personale sunt importante; nu insa pana la absurdul de a tine copilul rastignit sau insular „la locul lui” de dragul disciplinei sau din comoditatea controlului.
Pana la 10-12 ani mintea se hraneste din bucuria explorarii si a miscarii in spatiul fizic, concret, acolo unde se intampla fenomenele sau functioneaza conceptele.

Culmea e ca o minima flexibilitate – posibilitatea de a aseza bancile altfel de la o zi la alta – face minuni pentru copii. Ii asaza in relatie, in comunicare si colaborare, cel putin.

Uite, deci, un alt exemplu de „durere” care nu tine nici de salariile proaste, nici de lipsa de initiativa a parintilor. Si inca un semnal ca parintii pot face mici minuni daca scolile ar pune pe primul plan interesul copiilor.

Reclame

Spune ceva:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s