Minunea lumii

Eu sunt minunea lumii, spunea ieri trandafirul.
Cine-ar avea curajul să-mi facă vreo durere?
Cânta privighetoarea şi repeta zefirul;
O zi de fericire, un an de lacrimi cere….”
“Priveşte! Trandafirul se leagănă în vânt.
Ce pătimaş îi cântă de sus privighetoarea!
Bea! Ca să uiţi că vântul va scutura azi floarea
Şi va lua cu dânsul fermecătorul cânt…”
Omar Khayyam
Dintre toate florile din lume cu ei ne asemănăm cel mai mult, noi, oamenii. Îndurăm și ploile reci și arșița fierbinte, învățam să ne păstrăm frumusețea chiar și atunci când ne sunt rupte petalele, chiar și atunci când suntem luați din mediul nostru și chiar și atunci când ne ofilim de dor sau timp.
Nici măcar spinii nu ne deosebesc prea tare de ei, întrucât și noi avem spini. În încercarea noastră de a ne proteja de ce ne poate răni, după fiecare durere urmată de câte-o lacrimă amară am crescut câte un spin. Sunt ca niște trofee dobândite în urma suferințelor pe care le purtăm cu demnitate în fața tuturor. Sunt parte din noi.
Suntem asemenea unor trandafiri… frumoși, măreți, misterioși, delicați și plini de spini.

Anunțuri

Spune ceva:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: