VIAȚA ȘI CEASUL

Cu știință sau fără știință, stabilim un exemplu de valori care poate fi văzut de toți.

Alegerile noastre zilnice îi influențează pe alții, fie că este vorba de copii noștri, de familie, prieteni sau chiar de străini. Petru scoate acest lucru în evidență când spune bisericilor: „De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu…” (1Petru 4:4). Contextul ne ajută să înțelegem că Petru se adresează acelora care refuză un stil de viață plin de excese și de comportament păcătos, iar ideea este că oamenii observă cum trăiți și sunt atinși de viețile dumneavoastră, fie în bine, fie în rău. Se pare că suntem atât de dornici să ne dedicăm viețile atâtor lucruri și cauze dar, nu suntem deloc dornici să ne dedicăm viețile grupului lui Dumnezeu, bisericii.
Mai sunt apoi și acele lucruri față de care nu ne dedicăm oficial, și totuși ne consumă chiar mai mult timp din viețile noastre. Puțini dintre noi consideră televizorul o cauză la care ne dedicăm viața, și totuși, mulți oameni petrece în medie trei/patru ore pe zi uitându-se la acea cutie. Mai avem mesele în oraș cu prietenii, diferitele distracții, sau ceea ce tinerii numesc „doar să petrecem timp împreună”. Adaugați la toate acestea fascinația pe care o avem pentru aparatele elecronice de orice tip. Câți dintre noi ne grăbim spre casă să fim siguri că nu pierdem un episod din filmul preferat sau jocul echipei sportive preferate? Ne este însă mai greu să găsim timp pentru ceea ce contează cel mai mult.

Cele mai mari porunci pe care la avem este să iubim pe Dumnezeu și să ne iubim unii pe alții. Cu toate acestea, citirea Bibliei, meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu, rugăciunea și închinarea par opționale în viețile multora. Computerele sau tabletele primesc deseori mai multă atenție decât soțul/soția sau copiii. Dacă credincioșia unei persoane s-ar măsura cu ajutorul unui ceas, pe ce loc s-ar găsi credința dacă o comparăm cu filmele de seară sau cu ultimele jocuri de pe tabletă?

Este o luptă pe care fiecare dintre noi trebuie să o recunoască. Viața în umbra crucii, trăirea „Căii” va fi întotdeauna o alegere conștientă împotriva aceea ce vine ușor, sau împotriva aceea ce este firesc, natural. Ni se poruncește: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău. Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 22:37-39). A iubi nu este doar o amintire caldă sau un sentiment. Pasaje precum 1Corinteni 13 și Romani 12 ne arată clar că dragostea este văzută în acțiunile și în faptele noastre.
Pentru mulți, aceasta s-ar putea să pară o chemare de a fugi din lume și de a se retrage la o existență protejată, izolată. Dar nimic nu ar putea fi mai lipsit de adevăr biblic. Hristos, în rugăciunea Sa către Tatăl ne arată clar că, deși nu suntem „ai lumii”, suntem „în lume” (Ioan 17). Nimeni nu ar trebui să fie mai implicat în această lume decât un copil al credinței, dar este vorba de o implicare care în mod constant e conștientă de motivul pentru care suntem aici.

Poate pentru câteva săptămâni, veți putea să vă măsurați dedicarea nu prin cuvinte sau dorințe, ci cu ajutorul ceasului? Vedeți unde vă aflați! În fiecare zi întrebați-vă unde este Dumnezeu în acea zi din viața dumneavoastră

Îndrăzniți să fiți credincioși

Trăim într-o lume care pune valoare pe confort. Țelul pare să fie să nu mănânci nici prea mult nici prea puțin.

Prețuim acea săptămână de muncă de doar 40 de ore (cu excepția francezilor care o văd un pic prea excesivă chiar și pe aceasta). Restul timpului nostru atunci când munca se termină îl vedem ca „timp pentru mine” care să fie folosit pentru propria plăcere. Ne iubim hobby-urile, distracția, sportul (jucând dacă suntem tineri, privind dacă nu mai suntem atât de tineri), și, dacă nu ai deja un televizor cu ecran mare, cu siguranță acesta e pe lista de „trebuie să cumpăr”.

Citește în continuare „Îndrăzniți să fiți credincioși”

Uneori

Uneori suntem nevoiti sa acceptam realitatea…uneori ne gandim sa facem compromisuri…dar de cele mai multe ori simti nevoia sa evadezi…si acea evadare nu poate fi decat una buna sau rea… de multe ori in acea slabiciune a ta isi gaseste un loc altcineva…poate este bine sau poate este rau…deci…cand simti ca iti vine sa o iei razna si ceva iti iese in cale…poti garanta ca gasesti ce vrei? sau situatia este aceiasi dar tu schimbi peisajul…?

Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului, sărbători legale

Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului ar putea deveni sărbători legale, potrivit unui proiect de lege întocmit pe baza unei iniţiative cetăţeneşti care prevede instituirea zilei de 5 mai ca Ziua Bărbatului şi declararea celor două date drept sărbători legale.
Ziua Femeii şi Ziua Bărbatului ar putea deveni sărbători legale
În expunerea de motive a iniţiativei publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 217/ 21.III.2008, se arată că, deşi femeia şi bărbatul sunt consideraţi egali, este „curios” faptul că numai femeia are o zi dedicată ei, nu şi bărbatul.
Mai mult, se precizează că, dacă Ziua Femeii este şi ziua mamei, Ziua Bărbatului va fi şi ziua tatălui. Pentru această sărbătoare este propusă ziua de 5 mai, care ar urma să fie şi una liberă. „(…) studii şi statistici internaţionale atestă faptul că românii au cea mai accentuată stare de stres din Europa. Un popor stresat poate deveni, în timp, neproductiv. Introducerea a două sărbători legale ar putea avea un efect benefic pe termen lung: ziua liberă ar asigura un moment binevenit de respiro, pe deplin legitimat, în urma căruia cu toţii am reveni mai motivaţi la activităţile obişnuite”, se arată în expunerea de motive.
În plus, iniţiatorii spun că „România are cele mai puţine sărbători legale din întreaga Uniune Europeană: doar opt zile pe an”. „Slovenia are 18, Slovacia 15, Bulgaria 13, Polonia 12, Austria 15, Malta 14, Franţa 11 etc.”. „Instituirea în premieră în România a unei Zile a Bărbatului, cât şi refacerea în sărbătoare a unităţii primordiale a omului, prin dubla sărbătorire a femeii şi a bărbatului, vor fi un câştig istoric şi de imagine pentru ţara noastră”, mai susţin iniţiatorii proiectului.
Potrivit propunerii legislative depuse spre dezbatere Parlamentului României, zilele de 8 martie (Ziua Femeii) şi 5 mai (Ziua Bărbatului) vor fi declarate zile libere.
Pentru depunerea iniţiativei legislative s-a format un Comitet de iniţiativă în condiţiile art. 74 din Constituţia României şi potrivit Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Toţi cei 10 membri ai Comitetului de iniţiativă sunt domiciliaţi în Bucureşti.

Singurul sat cu formă rotundă din România

O aşezare întemeiată în secolul al XVIII-lea este singurul sat cu formă rotundă din România. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii.

Casele din sat Şarlota (cunoscut şi ca Charlottenburg) sunt dispuse pe un cerc cu diametrul de 210 metri. În interiorul cercului găsim un imens spaţiu verde şi o serie de clădiri importante pentru comunitate, de exemplu biserica din sat.

Meşterul pantofar Johann Caspar Steube descria, într-una dintre scrisorile sale, această aşezare de şvabi din Banat.

„Acest sat este singurul sub forma circulară (chorographie). În mijlocul satului se găseşte o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găseşte o plantaţie de duzi în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajdul şi sură. Apoi urmează grădină unde se găseşte plantată vită de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca alta, şi nici cu un picior mai distanţată una faţă de alta, având un stil foarte frumos simetric; la fel şi cele patru intrări în sat – au aceasi distanţă una faţă de alta”, scria Caspar Steube.

Membrii Casei Regale a României obişnuiau să vâneze, odinioară, în pădurile şi câmpurile din apropiere de Şarlota. Satul a avut cel mai mare număr de locuitori în 1880, când trăiau aici 300 de oameni. În prezent, potrivit site-ului: voceatimisului.ro, satul mai este locuit de aproximativ 100 de oameni, dintre care doar doi sunt şvabi.

Gaură uriaşă, descoperită în primul strat atmosferic

Oamenii de ştiinţă germani au descoperit o gaură uriaşă în troposferă, numită adesea cel mai important strat atmosferic, în timpul unei cercetări menite să identifice cauzele care determină rata crescută de subţiere a stratului de ozon. Potrivit cercetătorilor, gaura aflată deasupra regiunii tropicale a oceanului Pacific lasă gazele nocive să ajungă în stratosferă, contribuind astfel la distrugerea stratului de ozon de la poli.

Troposfera, primul şi cel mai jos strat al atmosferei, conţine aproximativ 80% din masa atmosferei şi 99% din aerosolii şi vaporii de apă. Este populată, de asemenea, cu radicali hridoxili, numiţi şi „detergenţii atmosferei” pentru că, intrând în contact cu gazele poluante, acestea devin solubile şi ulterior sunt eliminate din troposferă prin intermediul ploilor. Pentru că se află chiar înainte de stratosferă (stratul atmosferic ce conţine pătura de ozon, care ne protejează de radiaţiile nocive), troposfera are şi rolul de a o proteja pe aceasta de acţiunea anumitor poluanţi.

În condiţiile în care oamenii de ştiinţă au observat recent că ozonul este distrus la o rată mult mai mare decât se aşteptau, cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener din Germania au decis să trimită în troposferă, deasupra Pacificului tropical, baloane meteorologice, pentru o cercetare mai atentă. Astfel au descoperit că acolo există o gaură ce se întinde pe mii de kilometri pătraţi, care le permite chimicalelor să ajungă la stratosferă şi să distrugă stratul de ozon în zona respectivă, dar şi să circule şi să se acumuzele în regiunile polare, unde deja pătura de ozon este afectată, relatează news.yahoo.com.

Cercetătorii spun că gaura din troposferă ar fi apărut din cauza concentraţiei scăzute de ozon din regiunea respectivă (în troposferă ozonul se formează fie cu ajutorul substanţelor organice eliberate de copaci, fie de pe urma emisiilor din arderea combustibililor fosili). „Detergenţii atmosferici” se formează în urma unor reacţii chimice cu ozonul, deci în lipsa acestuia ar fi apărut gaura.

Potrivit cercetătorului Markus Rex, de la Insitutul Alfred Wegener, pe lângă gazele care distrug ozonul, prin gaura din troposferă pătrund şi compuși ai sulfului. Aceştia tind să creeze un efect de răcire a Pământului, în condiţiile în care reflectă energia solară înapoi în spaţiu. Cercetătorul subliniază că acest efect nu trebuie văzut ca aducând vreun beneficiu planetei noastre.