Banii din fructe de padure!

Direcţia Silvică Suceava a vândut, prin licitație, 40 de tone de afine și 80 de tone de zmeură.

Fructele de pădure au fost cumpărate de două firme din România şi una din Austria.

Prețul mediu de vânzare al unei tone de afine a fost de 1.800 de euro, iar pentru cel de zmeură de 1.846 de euro.

Potrivit  lui Sorin Ciobanu, șeful Direcţiei Silvice Suceava, preţurile şi cantităţile sunt asemănătoare cu cele de anul trecut.

În 2013, Direcţia Silvică Suceava a obţinut venituri de peste 294.000 de euro în urma derulării contractelor de vânzare-cumpărare a fructelor de pădure, potrivit site-ului romaniaregional.ro.

De asemenea, în cadrul licitației organizată recent a fost concesinat și dreptul de recoltare pentru 120 de tone de ciuperci, respectiv, hribi, gălbiori şi ghebe, la un preţ mediu de 71 de bani pe kilogram.

Drepturile de recoltare au fost atribuite unui număr de 15 firme românești.

Cel mai bun ulei din Europa este produs în România

O tânără a renunţat la locul de muncă din Bucureşti şi s-a întors acasă, în Cluj, unde a dezvoltat spectaculos afacerea începută de tatăl său cu 16 ani în urmă.

Familia Feliciei Tulai, originară din comuna clujeană Luna, produce ulei presat la rece încă din 1998. În 2011, Felicia, care lucrase timp de şapte ani în domeniul leasingului, a decis să se alăture afacerii de familie. „A fost anul în care m-am decis să îmi dau mie un an pentru a vedea dacă pot să creez un brand din munca părinţiilor mei”, spune Felicia, într-un interviu pentru digi24.ro.

Înainte ca Felicia să intre în afacere, tatăl ei vindea uleiul presat la rece numai vecinilor şi prietenilor. Acum, garajul a fost transformat în depozit, familia a început să producă şi alte tipuri de ulei presat la rece, iar produsele sunt prezente în mai multe magazine (în special magazine bio) din ţară.

În acest an, uleiul Luna Solai a primit premiul „Superior Taste Award” cu o stea din aur din partea Institutului de Calitate şi Gust de la Bruxelles.

Uleiul produs de familia clujeană se găseşte acum în magazine din nouă judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti. Sunt obţinute, prin presare la rece, uleiuri de floarea soarelui, dovleac, in, nucă, rapiţă şi cânepă. Potrivit digi24.ro, uleiurile produse în comuna situată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca vor fi prezente şi pe rafturile unor supermarketuri din Capitală.

Uleiul presat la rece este un produs obţinut prin zdrobirea seminţelor oleaginoase şi presarea lor fără să fie supuse unor procese termice. Folosirea căldurii la fabricarea uleiului sporeşte cantitatea de produs obţinută, însă reduce cantitatea de vitamine, minerale şi substanţe nutritive, modifică aroma naturală, calitatea lor şi aduce modificări organoleptice. Tehnologia aplicată ajută la păstrarea gustului natural, specific seminţelor, şi permite extragerea într-o proporţie mai mare a nutrienţilor, antioxidanţilor, vitaminelor, mineralelor, comparativ cu celelalte procedee.

 

SURSA: YahooNews

Singura fermă de sturioni din România

Doi oameni de afaceri din judeţul Sibiu au înființat singura fermă de sturioni din România.

Afacerea este una cu atât mai profitabilă cu cât pescuitul sturionilor este interzis în România încă din 2006 şi va fi până la finalul anului 2015, atunci se vor stabili noi măsuri pentru protejarea sturionilor sălbatici.

Înființată în anul 2002, la poalele Munţilor Făgăraş, ferma a fost populată cu specii precum morun, nisetru, păstrugă, polioden şi nisetru siberian.

În prezent, în fermă sunt crescute 26 de tone de pește care urmează să fie vânduți doar pentru reproducție.

Proprietarii nu doresc să vândă peștele în comerţ pentru consum, ci urmează să le întocmească pedigree pentru a fi vânduţi pentru reproducţie.

„De acum înainte urmează munca mai grea a cercetătorului de a marca şi verifica fiecare reproducător şi a-i face un pedigree, o carte specială, ca să se poată şti cât de performantă este generaţia lui. Sigur că, la câţi sunt, se vor reduce. O parte din ei vor fi cu performanţă ridicată, alţii cu performanţă medie şi cu performanţă mai mică. Să sperăm că aceştia nu vor ajunge în tigaie până la urmă”, a explicat Neculai Patriche, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, preţul unui exemplar poate ajunge în România la câteva mii de euro.

„De la o femelă poate să scoată un contingent de 40.000 de pui care se vând cu 2 euro, ceea ce înseamnă un 80.000 de euro, deci cu cât să-l vând? De acum încolo proprietarul fermei poate să vândă oricând material, dar merge pe negociere directă”, a adăugat Neculai Patriche.

În ceea ce privește investiția într-o fermă de sturioni care să producă patru-cinci tone de caviar pe an, de când ferma ajunge la maturitate, aceasta poate ajunge până la 5 milioane de euro. După ce peștii ajung la maturitate, în cel mult 12 ani, investiția este apoi recuperată.

Un kilogram de sturion din România se vinde la preţuri cuprinse între 11 şi 15 euro, iar caviarul depăşeşte 500 de lei pentru 50 de grame, în timp ce caviarul de import depăşeşte 600 de lei pentru 30 de grame.

Litoralul din Ucraina, mai ieftin cu 50%

Hotelierii și comercianții de pe litoralul ucrainean au redus semnificativ prețurile, cu scopul de a-i atrage pe turiști, care ocolesc zona din cauza conflictelor din această țară.

De exemplu, tariful pentru o noapte de cazare, pe o cameră, situată într-o vilă, pleacă de la aproximativ 60 de lei, iar pentru o porție “foarte mare” de mâncare prețul este de 25 de hrivne, adică echivalentul a 6,8 lei.

„Prețurile au scăzut aproape cu jumătate din cauza numărului mic de turiști. Noi, în orice caz, vă așteptăm să vă odihniți și să reveniți acasă cu bine„, a declarat  Gheorghe Piatchin, care administrează, împreună cu familia sa, o mică vilă situată chiar pe malul mării, în stațiunea ucraineană Zatoca.

În ceea ce privește tarifele afișate pentru o noapte de cazare la hotel, cu acces la piscină și internet gratuit, turiștii plătesc tarife de la 137 de lei pe noapte, echivalentul a 500 de hrivne, potrivit publika.md.

Locuitorii unei comune au atras mai multe fonduri europene decât primăria

Fermierii unei comune din Bistrita-Nasaud au reușit să atragă semnificativ mai multe fonduri europene decât primăria localității.

Astfel, locuitorii din comuna Sieut au accesat pentru propriile afaceri fonduri europene de 3 milioane de euro, în timp ce primăria a nu a reușit să obțină decât 400.000 de euro.

Cu banii europeni, bistrițenii din Sieuț și-au pus pe picioare mici business-uri de familie, potrivit site-ului: stirileprotv.ro.

„La țară poți să faci bani și din agricultură, în timp ce la oraș dacă nu îți găsești un loc de muncă e cam greu să trăiești. Iei o sumă de bani o dată și poți să îi investești în ceva în timp”, este de părere Ionuț Dumbrăvan, un tânăr de 22 de ani din Sieuț, student la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj.

Un exemplu în acest sens este și Ionică Simionca, un alt tânăr din comună, în vârstă de 23 de ani, care a accesat fonduri europene de 40.000 de euro. Pe pământul moștenit de la părinți, tânărul crește 32 de vaci.

Pe lângă accesarea banilor europeni, Ionică Simionca primește și o subvenție anuală de câte 100 de euro pe fiecare vacă.

Asadar, atunci cand exista vointa si idei se poate daca adugi si foarte multa munca plus nitica pricepere!

 

 

 

Europa este originea şi spiritul existenţei moderne.

Înţelepciunea Cabala spune că toată lumea este o dorinţă pentru plăcere, dorinţa de a primi satisfacţie. Această dorinţă se dezvoltă de miliarde de ani întotdeauna de la vegetal, animal, de la nivelul vorbitor. În timpul dezvoltării, o persoană trece prin aceleaşi etape: mineral, vegetal, animal şi vorbitor.

În timpul tuturor acestor etape, umanitatea a trecut de la o etapă la alta, de la o regiune la alta. Viaţa a fost creată undeva în Africa şi de aici a rătăcit spre Est şi apoi s-a instalat în Europa…Şi astăzi, noi am atins un stadiu particular, unic. Astăzi, Europa se găseşte în centrul lumii şi, în funcţie de amestec şi integrare, a devenit un soi de Babilon modern. Ea stabileşte tonul în lume: cultural, ştiinţific şi tehnologic. În ciuda faptului că America pare distinctă de Europa, este vorba, de fapt, de aceeaşi civilizaţie. Astfel, vom vorbi despre Europa ca centrul lumii. În general, ceea ce se întâmplă în Europa influenţează întreaga lume.

A fost un timp când umanitatea se răspândea din Babilonul antic pe suprafaţa pământului. De asemenea, exista o comunitate cu un număr mare de triburi ce au fost unite de un spaţiu comun, prin intermediul unei culturi relativ comune şi printr-un nivel comun de existenţă. Astăzi, acelaşi lucru se întâmplă în Europa.

Este vorba despre un număr mare de persoane, o naţiune, dacă putem spune asta, compusă dintr-un număr mare de triburi, popare şi naţiuni care, în ansamblu, sunt unite de o cultură, un nivel uniform, o înţelegere a lumii şi o mentalitate particulare. Chiar dacă sunt diferite unele de altele, au, în general, o schemă comună. Şi această tendinţă este extinsă, progresiv, în întreaga lume.

Europa este originea şi spiritul existenţei moderne. Dar, ea însăşi a trecut prin schimbări foarte dureroase, pentru că lumea noastră se schimbă şi nu doar în sens tehnic, ci, de asemenea, pentru că dorinţele care se găsesc la baza sistemului nostru s-au schimbat, de curând, într-o formă particulară, acută calitativ.

De-a lungul mileniilor, umanitatea s-a dezvoltat într-un mod simplu, prin creşterea dorinţelor. Oamenii au vrut mai mult: să câştige mai mult, să obţină mai mult, să profite mai mult. Ei au vrut, simplu, să-şi satisfacă dorinţele. În general, ei s-au dezvoltat cantitativ şi, în practică, foarte puţin calitativ.

Dar astăzi, o tranziţie foarte complicată are loc spre noi dorinţe. Progresiv, noi am deviat de la direcţia tradiţională a dezvoltării care duce la bogăţie, la glorie, la putere şi cunoaştere. Umanitatea nu mai caută aceste lucruri care, anterior, interesau şi împlineau. Astăzi, ea traversează o existenţă pasivă, „amorfă”, deoarece se găseşte într-o fază de tranziţie.

În schimbările noastre spirituale, uneori, ne găsim într-o ascensiune mare şi apoi, ne regăsim într-o disperare, coborâre, indiferenţă. Astfel, nu putem face nimic, nu vrem nimic. Apoi, ceva nou „explodează” în interior, din nou suntem atraşi într-o anumită direcţie şi, din nou, suntem plini de energie. Cu noi, aceste stări se tranformă foarte rapi, iar în umanitate, în dezvoltarea sa, se schimbă foarte lent.

Şi astăzi, noi traversăm această etapă. Ne găsim în ea de ceva timp: ea se exprimă în nihilism, negare, apatie; originea se află în anii care au urmat celui de-al doilea război mondial, în anii cincizeci şi şaizeci. Din acel moment, aceste fenomene au primit noi forme: a crescut numărul de divorţuri, oamenii nu doresc să-şi întemeieze o familie sau să dea naştere copiilor, dorind să fie singuri şi abandonându-şi părinţii. Nu există sentimentul de comunitate furnizat de familie, un grup de oameni ce sunt uniţi de sentimentul de familie. Acest lucru este pierdut.

După aceasta, o persoană este într-o stare de confuzie. Şi asta se simte, mai ales în Europa, ca partea cea mai dezvoltată a umanităţii. Într-un mod fundamental, acest proces nu este decât o tranziţie spre o stare în care ne căutăm sensul. Oamenii au pierdut plăcerea, au pierdut dorinţele, au pierdut bucuria împlinirilor anterioare. Nu este nimic de făcut aici. Nu există, pur şi simplu, dorinţă! Este dificil să obligi oamenii.

Voi înşivă la locul de muncă, acasă, la diverse evenimente, probabil întâlniţi oameni de acest tip: un pic dezamăgiţi, goi, indiferenţi. Diverse mijloace de comunicare, publicitatea, încearcă să-i trezească tot timpul pentru ceva: sport, fotbal, cumpărături şi aşa mai departe. Toate astea sună incitant, dar nu este aşa. O persoană este atrasă pentru că are nevoie să se umple de ceva.

În plus, acest proces în Europa a adăugat alte procese. Vedeţi, în principiu, forţa unită a Luminii ne afectează pe toţi. În aceeaşi măsură, influenţează nivelul intelectual şi moral, toate nivelurile. Şi după aceea, noi resimţim o coborâre colectivă. Cu toate acestea, criza a influenţat nu numai familia, educaţia şi cultura. Lucrul cel mai important pentru noi, în acest moment, este criza economică, financiară. Vedeţi, economia, finanţele, au unit, mereu, oamenii. Dacă oamenii nu erau dependenţi economic, unii de alţii, cu necesitatea de a câştiga bani pentru existenţă, nu ar fi fost organizaţi în oraşe, popoare, naţiuni şi tot felul de asociaţii, ei nu ar fi avut motiv să o facă.

În principiu, ce a stimulat conexiunea între noi ? Avem nevoie de a ne realiza o viaţă, de a exista, de a ne bucura şi de a ne dezvolta într-o formă comună. Şi atunci când există o criză, criza financiară, decalajul economic dintre noi este deja o bază, o separare fundamentală şi asta reprezintă tranziţia cea mai importantă pentru etapa următoare.

Şi aici, rolul Europei este foarte important: Europa se găseşte în focarul evenimentelor de astăzi şi poate arăta, lumii întregi, abordarea corectă pentru soluţionarea problemelor, cu care, mai devreme sau mai târziu, toată lumea va trebui să lupte.