Odihneste-te in pace, Ilie!

Eu, l-am prins pe Ilie Balaci jucand. Nu pe Dobrin, ci pe Balaci. Este adevarat, ca era la final de cariera. Dar, l-am prins!

Un regret, de microbist, este ca Ilie Balaci nu a avut sansa sa antreneze, in Romania, macar pe Universitatea Craiova, mai mault, intr-un context favorabil. Prima oara in 1998, a fost, cu Ilinca patron si Alexandru Boc presedinte (care a plecat ulterior la Liga lui Mitica), cand a adus o tona de jucatori, care in loc sa se bata la titlu, balteau pe la mijlocul clasamentului. Are, insa, meritul de a-l fi luat pe Cristi Chivu, din banii de pe urma sa clubul recuperandu-si, practic, toate investiile. Al doilea mandat al lui Balaci a fost sub Netoiu, cand albastrul traditional fusese inlocuit cu rosul cainesc. Perioada de trista amintire.

Urmatorii patroni nu au avut ochi pentru Ilie Balaci, desi Mititelu l-a avut sfatuitor ori chiar manager general. N-a avut, insa, curajul, sa-i dea echipa pe mana. Sa-i dea mana libera.

L-am urmarit de fiecare data cu placere cand era invitat undeva. Era un om corect, avea un discurs bun, era carismatic. Nu te plictiseai, dar nici nu era scandalagiu, nu a fost niciodata de nivelul unuia ca Becali.

Odihneste-te in pace, Ilie!

PS: Simt nevoia, din ce in ce mai des, sa scriu astfel de postari, de necrologuri, cum se numesc ele oficial. Si mai trist este ca de dimineata un amic m-a intrebat: Ai vazut cine a murit azi?
Daca am ajuns sa am discutii care incep cu CINE A (MAI) MURIT AZI, inseamna ca imbatranesc. Sau ca am imbatranit fara sa-mi dau seama.

Sursa de inspiratie: Emil Calinescu

3 gânduri despre “Odihneste-te in pace, Ilie!

Spune ceva: